Craciun ... la "Preoteasa"

Craiova 1987: George Stihi (dreapta); la masa alaturata Titi Giebaura si Bogdan Dobrescu

Era Joi si Craciunul picase intr-o zi de club. Pentru mine ziua asta era foarte aglomerata de obicei, pentru ca trebuia sa fac vizite (impreuna cu nevasta-mea) pe la fiecare dintre familiile noastre. Nu mi-am pus insa nici o clipa problema sa nu trec totusi si pe la club (cu toate ca aveam indoieli daca ve veni acolo cineva ... sau nu).
Ca de obicei deci, pe la ora 18:00 m-am dus la "Preoteasa"; am ajuns in acelasi timp cu George (... si el avea familie, ba chiar si un copil ... dar azi, in zi de Craciun, venise la club). Tocmai ne intrebam daca vom ramine singuri cind ... apare si Serban Cantacuzino :
- Am trecut ca sa va urez "Sarbatori fericite"

... Si daca tot eram acolo, am pus de-o partida ... pe urma ne-am apucat (bineinteles) sa o analizam ... Se facuse aproape ora 9 cind ne-am adus aminte ca familiile ne asteptau si ne-am indreptat toti trei spre casa ...

Ziua de Paste era insa - la club - o zi in care venea toata lumea. De multe ori se aduceau oua rosii, vin ... de-ale gurii ... Era totusi o "Casa de Cultura a Studentilor" si astfel de locuri, pe atunci, erau atent supravegheate.
Stupida politica a guvernului era de a tine lumea (si in special pe tineri) cit mai departe de cele bisericesti - si respectiv de sarbatorile religioase. Nu cred ca am auzit (!) vreodata, in mod explicit, expresia "Este interzis (!) sa participi la aceste sarbatori"... dar aveau niste modalitati extrem de insiduase si bine puse la punct de a-ti face cunoscut lucrul asta. De fapt, cred ca institutia "Propagandei" a fost singura chestie care a functionat cu adevarat in toata perioada aia nenorocita ...

Prima data cind mi-a trecut prin cap sa sarbatorim cumva ziua de Paste la club, nu m-am incumetat sa duc chiar oua rosii (!!) : am luat numai vreo doua sticle de vin cu mine ... Tin minte ca atunci cind am ajuns, lumea se strinsese deja; jucam in sala barului de la Preoteasa. Am pus sticlele pe masa si pentru ca gestul meu atrasese citeva priviri curioase, am zis :

- "Pai nu sarbatorim nimic azi ? "

- "Daca-i vorba de sarbatorit, atunci ... stati asa !! " a sarit imediat Liviu Nuteanu si a pus pe masa, alaturi de sticlele mele, un pachet in care adusese mai multe oua rosii ...

Pina la urma s-a dovedit ca inca vreo doi sau trei dintre ceilalti se gindisera sa aduca si ei cite ceva, asa ca a iesit un mic chef ... in jurul tablelor de go.